Pot hainele de unică folosință din material nețesat rezista la pesticide pentru protecție agricolă?

Cum funcționează halatele nețesute de unică folosință ca bariere împotriva pesticidelor

Structura fibrelor, dimensiunea porilor și legarea electrostatică în rezistența la pesticide

Hainele de unică folosință din material nețesat oferă protecție împotriva pesticidelor prin utilizarea atât a barierei fizice, cât și a proprietăților electrostatice. Structura materialului SMS (spunbond-meltblown-spunbond) are de obicei pori cu dimensiuni între 10 și 50 de microni, care împiedică pătrunderea particulelor mai mari, cum ar fi pulberile uscate de pesticide. În ceea ce privește picăturile mai mici, stratul mijlociu meltblown realizează majoritatea protecției. Această parte păstrează o sarcină electrostatică care atrage particulele de pesticide cu sarcină opusă. Funcționează destul de bine împotriva pulverizărilor la presiune scăzută și a particulelor de praf în general. Dar există un inconvenient. Modul în care sunt aranjate aceste fibre nu este perfect, creând uneori canale minuscule prin care substanțele pot pătrunde, mai ales atunci când persoana se mișcă sau se apleacă. O altă problemă apare în climatul umed. Sarcina electrostatică de pe materialele din polipropilenă începe să dispară atunci când umiditatea atinge aproximativ 60%, reducând semnificativ eficacitatea. Un studiu recent a constatat că scăderea performanței poate ajunge până la 37% în zonele cu condiții climatice tropicale.

De ce anumite combinezoane nețesute standard, de unică folosință, pot eșua în fața formulărilor lichide

Hainele de protecție SMS obișnuite, fără niciun strat de acoperire, nu sunt suficient de bune atunci când se lucrează cu pesticide lichide, deoarece sunt prea poroase și nu au acele filme barieră continue care blochează eficient substanțele. Aceste concentrate emulsificabile (EC) și concentratele în suspensie (SC) conțin surfactanți care reduc tensiunea superficială, permițând lichidelor să pătrundă prin micile spații dintre fibre datorită acțiunii capilare. Situația se agravează atunci când muncitorii se mișcă, exercită presiune sau ating solul contaminat, de exemplu atunci când stau în genunchi pe terenuri deja tratate. Testele arată că absorbția crește semnificativ în astfel de situații reale, uneori chiar de opt ori mai mult decât atunci când materialele sunt în stare statică. Chiar și atunci când glyphosatul este amestecat cu surfactanți la concentrațiile recomandate, studiile au constatat o penetrare aproape totală prin materialul standard SMS în doar cincisprezece minute. Un astfel de rezultat evidențiază vulnerabilitatea reală a acestor materiale în timpul operațiunilor agricole obișnuite.

Standarde de testare și performanță în condiții reale ale combinezoanelor din material nețesat, uzură unică

ASTM F739-23 și ISO 6529: Ce relevă ele despre permeația pesticidelor

ASTM F739-23 și ISO 6529 sunt printre principalele standarde utilizate pentru a evalua modul în care chimicalele pătrund prin materialele de protecție. Acestea se concentrează în principal pe timpul de apariție (breakthrough time), care marchează momentul în care un contaminant începe să apară pe partea interioară a materialului. Cu toate acestea, aceste teste efectuate în laborator nu pot lua în considerare toți factorii cu care se confruntă lucrătorii în activitatea zilnică. Condițiile din lumea reală includ elemente precum transpirația corporală, frecarea datorată mișcării și punctele de stres fizic, care pur și simplu nu sunt prezente în mediile controlate. Problema devine evidentă atunci când analizăm datele reale din teren. Chiar și echipamentele de protecție completă care au trecut certificarea ar putea permite rate de transfer chimic mai mari de 0,1 micrograme pe centimetru pătrat pe minut, după doar patru ore de expunere la anumite amestecuri de pesticide. Această discrepanță dintre rezultatele obținute în laborator și situațiile reale subliniază de ce personalul din teren are nevoie de mai mult decât doar certificate pe hârtie atunci când ia decizii privind siguranța în mediul lor de muncă.

Dincolo de timpul de apariție: De ce permeația cumulativă este importantă pentru utilizarea în teren

Concentrarea doar pe timpul de penetrare nu oferă întreaga imagine despre riscurile reale cu care se confruntă muncitorii. Mai importantă este permeația cumulativă, care în esență înseamnă cantitatea de pesticide care pătrunde efectiv prin îmbrăcămintea de protecție în timp. Să luăm, de exemplu, un halat integral. Acesta ar putea rezista la glifosat timp de aproximativ o oră în condiții de testare, dar după o zi întreagă de lucru în teren, aproximativ 12% din substanță chimică ar putea totuși să pătrundă din cauza factorilor precum căldura corporală, mișcarea constantă și uzura materialului. Cercetările care analizează persoanele expuse la aceste substanțe chimice pe parcursul anilor arată apariția unor probleme grave ulterioare, inclusiv afecțiuni ale mușchilor și ale funcțiilor cerebrale. Atunci când companiile încep să măsoare permeația cumulativă, în loc să verifice doar dacă o substanță pătrunde rapid, ele adoptă o perspectivă mai lungă asupra protecției, nu doar satisfacerea standardelor minime pentru câteva minute o dată.

Efectele formulării pesticidelor asupra integrității halatelor integrale din materiale nețesute disposable

Formulări EC vs. SC: Tensioactivi și solvenți care compromit performanța barierei

Modul în care concentrații emulsionabile (EC) și concentrațiile de suspensie (SC) afectează hainele de protecție este destul de diferit între aceste două tipuri de formulări. Produsele EC conțin solvenți pe bază de petrol, care, de fapt, încep să degradeze fibrele din polipropilenă în timp. Ce se întâmplă apoi? Porii devin mai mari cu aproximativ 40% la expunere, ceea ce face ca stratul protector să cedeze mult mai repede decât în mod normal. Pe de altă parte, formulările SC funcționează diferit. Ele utilizează substanțe precum alchilfenol etoxilați ca tensioactive pentru a menține particulele solide suspendate corespunzător. Acest lucru reduce tensiunea superficială în mod semnificativ, uneori sub valoarea de 30 mN/m, astfel că, în loc să formeze picături pe suprafețe, lichidele tind să se răspândească mai ușor. Iată unde lucrurile devin interesante: deși produsele EC pot pătrunde prin protecție mai rapid (în aproximativ 15 minute comparativ cu circa 45 minute pentru SC, conform testelor ASTM F739-23), formulările SC prezintă totuși propriile probleme, deoarece penetrează materialele prin acțiune capilară. Aceasta înseamnă că contaminanții pătrund treptat în textile fără ca nimeni să observe, până când este prea târziu.

Dezmințirea Mitului Diluției: Amestecuri de Glifosat-Tensioactiv și Scenarii Realiste de Expunere

Mulți muncitori agricoli încă cred că atunci când diluează glifosatul cu tensioactivi, cumva totul devine mai sigur. Dar iată care este problema cu acei tensioactivi POEA pe care îi folosesc frecvent: ei își păstrează rolul de a reduce tensiunea superficială chiar și la concentrații foarte scăzute, uneori doar 2%. Atunci când oamenii amestecă aceste soluții, le pulverizează în jurul câmpurilor sau efectuează întreținerea echipamentelor, se produc mereu stropiri minore. Aceste expuneri minore erodează treptat protecția hainelor de lucru împotriva absorbției substanțelor chimice. De asemenea, testele efectuate în condiții reale de teren arată ceva destul de alarmant: în aproximativ 8 din 10 cazuri, substanțele chimice încep să pătrundă prin echipamentul de protecție în doar o oră de la contactul cu amestecurile diluate, deoarece tensioactivele ajută glifosatul să pătrundă prin găurile microscopice din straturile de material. Și să nu uităm nici de sarcinile obișnuite, cum ar fi curățarea rezervoarelor sau repararea pulverizatoarelor defecte, unde muncitorii sunt expuși mult mai mult timp și la un contact sub presiune mai mare. Toate acestea înseamnă că o simplă diluare nu este suficientă pentru a oferi protecție împotriva expunerii la substanțe chimice în situațiile reale din agricultură.